Axa intestin-creier

Intestinul și creierul sunt conectate anatomic, adică în mod fizic. În același timp, ele sunt conectate prin mai multe sisteme complexe și căi biochimice, care alcătuiesc axa intestin-creier.

Avem un sistem nervos central, care este format pe de o parte de creier și măduva spinării, apoi un sistem nervos enteric care este o rețea de neuroni care gestionează tractul gastro-intestinal. Da, avem neuroni în intestin.

Aceste două sisteme sunt conectate prin axa intestin-creier, care, la rândul său, este alcătuită din:

• sistemul nervos autonom, care reglează respirația, ritmul cardiac și digestia
• axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), care ajută la controlul reacțiilor la stres
• nervul vag
• nervii din tractul gastrointestinal
• hormoni, neurotransmițători și peptide
• microbiota intestinală, adică trilioane de microorganisme care trăiesc în interiorul intestinului nostru

Axa intestin-creier include următoarele căi de comunicare:

• endocrine, sau legate de glande și secrețiile acestora
• umoral, legat de fluidele corporale care joacă un rol în imunitate
• metabolice
• imune

Prin intermediul acestor rețele complexe de nervi, neuroni, glande și căi biochimice, creierul poate influența ceea ce se întâmplă în intestin, iar intestinul poate influența starea de spirit, cogniția și sănătatea mintală.

Axa intestin-creier și nervul vag

Nervul vag este cheia în comunicarea dintre microbiota intestinală și creier. Nervul vag începe în trunchiul cerebral și continuă prin gât și cutia toracică până la abdomen. Deoarece „călătorește” atât de mult, este numit și „nervul rătăcitor.” Așadar trimite informații de la centrii emoționali și cognitivi din creier către intestine și invers.

În intestine, acesta reglează contracția mușchilor și secreția glandelor. În general, nervul vag este responsabil pentru gestionarea mai multor procese, cum ar fi:

• digestie
• ritm cardiac
• rata de respirație
• înghițire
• vărsături

Nervul vag este, de asemenea, conectat cu axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA) și trimite semnale neuronale către aceasta, ceea ce te ajută să te adaptezi la stres. Cele două, nervul vag și axa HPA, ajută creierul să influențeze activitatea celulelor din intestine. Aceste celule joacă un rol important în imunitate, contracția musculară și sănătatea țesuturilor corpului, printre altele.

Aceste celule, la rândul lor, sunt influențate de microbiota intestinală. Microbiota intestinală cuprinde mai multe microorganisme, inclusiv bacterii „bune”, virusuri și fermenți. Din ce în ce mai mult, cercetările sugerează că microbiota intestinală joacă un rol cheie în anxietate și depresie și toate acestea sunt mediate de nervul vag.

Da, dovezile indică o legătură între sănătatea intestinală și problemele de sănătate mintală, inclusiv anxietatea. Există o legătură bine stabilită între problemele gastrointestinale și următoarele afecțiuni:

• depresie
• anxietate
• tulburare de panică
• tulburare de stres post-traumatic (TSPT)

Această legătură poate fi explicată prin ceea ce trăiește în interiorul intestinului, adică microbiota noastră intestinală. De exemplu, unele probiotice (bacterii vii și drojdii despre care se crede că ajută la restabilirea echilibrului bacteriilor din intestin) au îmbunătățit starea de bine și au scăzut anxietatea și suferința în studiile pe șoareci și oameni.

De asemenea, această legătură funcționează în ambele sensuri. Nu doar că microbiota intestinală ne influențează starea de spirit, dar și emoțiile intense ne pot afecta sănătatea intestinală.

Există mai multe moduri în care stresul poate afecta axa intestin-creier.
De exemplu, ca răspuns la stres intens, mulți oameni experimentează:

• diaree
• probleme de digerare și golire a stomacului
• contracții crescute ale colonului
• sensibilitate mai mare la mișcarea și funcționarea intestinelor, ceea ce duce la dureri abdominale și alte simptome digestive, cum ar fi arsuri la stomac

Mecanismele din spatele acestor legături sunt complexe. De exemplu, frica intensă sau stresul pot afecta cât de mult sânge ajunge la stomac și contracțiile intestinelor. Hormonii și neurotransmițătorii contribuie la acest lucru, frica provoacă eliberarea de norepinefrină și cortizol, care ajută corpul să intre în modul „luptă sau fugi”. Declanșarea modului „luptă sau fugi” care, în mod normal, ar trebui să se activeze atunci când te afli într-o situație foarte periculoasă, poate duce la perturbarea proceselor gastrointestinale.

Stresul psihologic poate provoca următoarele probleme de stomac:

• boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• ulcer peptic
• indigestie care continuă să se repete (dispepsie funcțională)
• boala inflamatorie intestinală (BII)
• sindromul intestinului iritabil (SII)
• alte probleme gastrointestinale fără cauză aparentă (tulburări funcționale)

Stresul poate provoca aceste afecțiuni prin perturbarea axei intestin-creier. De exemplu, este bine cunoscut faptul că există o legătură între axa intestin-creier, sindromul de colon iritabil și anxietate. Dezechilibrele din această axă pot avea urmări precum:

• intestinele mai vulnerabile la germeni și bacterii dăunătoare
• creșterea producției de proteine pro-inflamatorii
• reducerea fluxului de sânge către mucoasa stomacului, ceea ce o face mai vulnerabilă la ulcerații, perforații și acidul excesiv.
• creșterea sensibilității la durerile intestinale (ca în cazul SII)

Citește mai multe despre cum stresul și anxietatea îți pot afecta sănătatea intestinală.

Abdomenul nostru ar putea folosi axa intestin-creier pentru a ne semnala că nu am procesat complet (sau digerat) anumite emoții. Însă, prin "echilibrarea" axei intestin-creier, putem reduce tensiunea abdominală și putem reveni la activitățile noastre zilnice obișnuite.

Există mai multe lucruri pe care le poți face pentru a-ți menține sănătatea mintală și intestinală în echilibru, inclusiv tehnici de gestionare a stresului, tratamente medicamentoase, terapii psihologice și comportamentale. De asemenea, consumul anumitor alimente ar putea contribui la menținerea acestui echilibru.

Nu este deloc surprinzător că gestionarea nivelului de stres poate ajuta la îmbunătățirea problemelor digestive provocate de stres. Iată câteva tehnici pe care le poți încerca pentru a-ți gestiona stresul:

• psihoterapia dinamică
• terapie cognitiv-comportamentală (TCC)
• hipnoterapia concentrată pe intestin
• terapia de relaxare
• stimularea nervului vag
• meditație

Antispasticele pot ajuta la ameliorarea durerilor abdominale prin relaxarea musculaturii netede a organelor.

Citește mai multe despre ce este balonarea SII și cum o poți reduce.

NO-SPA^®

NO-SPA^® comprimate conține o substanță activă numită clorhidrat de drotaverină care acționează selectiv asupra crampelor dureroase și le ameliorează prin relaxarea musculaturii netede a peretelui intestinal.

Dieta poate avea un impact semnificativ asupra microbiomului intestinal. Spre exemplu, consumul de o cantitate mai mare de fructe și legume, carbohidrați cu un nivel scăzut de procesare și evitarea consumului de carne roșie sau limitarea acestuia, poate ajuta la menținerea sănătății intestinului.

Pe lângă acestea, alimentele prebiotice și probiotice sunt esențiale pentru menținerea unui intestin sănătos. Prebioticele hrănesc microbiota, în timp ce probioticele conțin bacterii vii care pot oferi beneficii intestinale.

Alimentele prebiotice sunt:

• sparanghel
• sfeclă de zahăr
• usturoi și ceapă
• cicoare
• anghinare de la Ierusalim
• produse din grâu
• alge

Alimentele probiotice sunt:

• iaurt și kefir
• brânză
• ceaiul kombucha
• supa miso
• tempeh (carne pe bază de soia)
• kimchi (varză asiatică fermentată)
• varză murată